Cum campania electorala se apropie, m-am gandit sa scriu un fel de jurnal de campanie, care isi propune sa sublinieze aspectele negative si pozitive ale modului in care candidatii din colegiul meu se comporta. Nu imi propun sa fiu obiectiv, ci doar sa arat modul in care un alegator ar putea sa perceapa mesajele celor care isi doresc un post de deputat.
Prima pe lista mea este Camelia Gavrila (de altfel, singura care a trimis un material informativ in legatura cu dorinta ei de a candida). Astfel, doamna Gavrila ne-a trimis un pliant intitulat Omul bate lista, ghid practic despre votul uninominal, prin care domnia sa doreste sa ne informeze in legatura cu noutatile aduse de votul uninominal. Din pacate, respectivul fluturas esueaza in as atinge scopul propus.
In primul rand, cel care a conceput fluturasul nu a avut o idee clara a ceea ce vroia sa transmita. Legea votului uninominal a trecut deja prin Parlament, a fost promulgata, iar in noiembrie ne vom alege noul parlament pe baza acestei legi. Totusi, doamna Gavrila sau echipa ei de campanie alege sa ne insire vechile argumente in favoarea votului uninominal, cu unele informatii noi, de genul ” orasul Iasi isi va alege 5 deputati si 2 senatori” si “Iasul (sic- doamna Gavrila este profesoara de romana, iar o asemenea greseala gramaticala nu este acceptabila) este impartit in 5 zone, denumite colegii” care, in realitate, nu ofera nici un fel de informatie importanta. Nu numarul, ci modul lor de alegere ar fi fost mai important de explicat, deoarece tipul de vot ales nu este majoritar ci proportional, iar modul de selectie final al deputatilor a fost destul de putin explicat. Astfel incat doamna Gavrila, in loc sa faca o campanie inutila in favoarea votului uninomina, ar fi facut mai bine sa explice modul in care parlamentarii romani au gandit sistemul electoral.
O alta afirmatie care nu prea isi are locul intr-un asemenea fluturas este faptul ca, pana acum, lista de partid facea ca reprezentarea oamenilor in Parlament, adica intreaga baza a democratie, a fost doar o iluzie. Doamna Gavrila ne sugereaza astfel ca promisiunile facute in alegerile anterioare de candidatii pe listele PNL au fost, in realitate, niste minciuni sfruntate, facute de oameni care nu aveau nici o intentie de a le respecta. In masura in care ei au fost promovati de catre partid, iar doamna este sprijinita de acelasi partid, apare intrebarea de ce am crede-o? In conditiile in care, anterior, ne-am ars cu listele de partid, iar doamna depinde de conducerea partidului pentru sprijin in campanie, nu exista oare un risc foarte ridicat ca situatia de pana acum sa se repete? O astfel de afirmatie afecteaza, in ultima instanta, credibilitatea doamnei Gavrila in fata alegatorilor.
Urmeaza ca in doua saptamani sa demareze campania. Astept de altfel sa vad daca ceilalti candidati in acest colegiu vor incerca, intr-o forma sau alta, sa se faca cunoscuti, sau daca vor prefera sa se bazeze pe credibilitatea partidului. Doamna Gavrila a incercat sa castige startul, dar, din punctul meu de vedere, modul in care a incercat sa o faca a fost gresit. Ma indoiesc ca cineva sa fi citit cu atentie acest fluturas, sau sa fi fost impresionat de el. Poate data viitoare, va incerca chiar sa ne aduca informatii proaspete, asa cum promite pe ultima pagina a brosurii.
